Din seria "Aspecte din viata umana" continuam cu o trasatura, care pe mine ma scoate din minti: tupeul.
S-a intamplat zilele astea sa ma imbolnavesc si sa trebuiasca sa trec pe la medic, ceea ce se intampla foarte rar in cazul meu. Tocmai de aceea am ramas si putin surprinsa de modul in care se procedeaza. Eram foarte slabita, aveam stari de ameteala si abia puteam sa stau in picioare, iar in fata mea erau 4 oameni care asteptau la acelasi doctor. Am zis: "Ok, nu mor." Deja imi pierdusem rabdarea, iar in fata mea mai ramane o batrana. Intra o cucoana foarte grabita, cu nasu pe sus si nici nu intreaba cine asteapta la rand sau daca poate sa intre. Era pe punctul de a pune mana pe clanta si ii zic sa astepte si ca sunt ultima, urmand sa intre dupa mine. Aceasta, foarte ofensata, zice ca vrea sa ia niste foi si sa iasa, la care ii raspund: "Toti vrem sa luma niste foi." Doamna care astepta la rand in fata mea zice: "Intrati, doamna!" Si asa cucoana noastra n-a stat nici mai mult nici mai putin de 15 minute in cabinet. Intre timp mi se facuse rau, nu mai puteam sta si o rog pe acea doamna sa ma lase sa intru pentru ca nu vreau decat o scutire si zice sec: "Nu se poate!"
Eu ce sa mai cred de aici? Ca tupeul in ziua de azi este incurajat? Ca ajungi sa fii primul doar daca te "afirmi" prin tupeu? Nu stiu mi se pare ca persoanele astea impertinente sunt vazute ca fiind "smechere" in grupul lor si sunt pentru unii ca un lider, un model.
Stau si ma intreb: daca ar proceda toti ca "doamna" din situatie? Daca am intra si am iesi fiecare cum vrem ce s-ar intampla?
Problema este ca noi permitem si noi incurajam ca tupeul sa infloreasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu